Scenariile legate de modul in care va evolua lumea si viata noastra in urmatoarele luni si urmatorii ani trebuie sa ia in considerare cel putin doua variabile: mortalitatea data de COVID-19 si gradul in care virusul va suferi mutatii si va fi sau nu combatut de un eventual vaccin. Practic, acestia sunt factorii care determina daca in toamna-iarna o sa vorbim din nou de carantina sau dimpotriva economia si viata o sa isi reia incet-incet cursul si o sa fim pe o panta mai mult sau mai putin accelerata de recuperare.

Intr-adevar, aceste scenarii sunt extrem de vagi, intrucat ne dam seama de incertitudine de la o zi la alta si vedem cum lucrurile evolueaza si se schimba foarte repede, ceea ce ne obliga sa ne ajustam planurile intr-o maniera continua. Insa dincolo de reactivitatea aceasta imediata, de concentrarea pe ceea ce se intampla acum si ne cere sa actionam si reactionam rapid, e nevoie sa privim si in viitor si sa gasim resursele necesare sa construim scenarii si planuri de actiune.  Bart van Ark, economist American, intrevede trei scenarii, am putea spune destul de optimiste: o revenire rapida dupa luna mai, apoi un scenariu secundar in care revenirea va avea loc in vara, vorbind in acest caz de o curba in V – deci cu o crestere accelerata dupa criza, si un al treilea scenariu in care recuperarea incepe abia in septembrie dupa ce trece pandemia si riscul de contagiune. Desi toate trei scenariile par optimiste in aparenta, cu cat criza se va prelungi (si nu e nevoie de trimestre pentru asta, ajunge o luna –  doua), cu atat mai mult se prevede un impact in economie – pentru ca dincolo de industriile care sunt direct afectate de distantarea sociala (HORECA, turism, entertainment), vor fi si alte industrii care vor suferi indirect. Pentru ca in scenariul trei, economia se va contracta si consumul va scadea dramatic, mai multe sectoare vor suferi si asta va atrage taieri de costuri si mai multe concedieri si in consecinta o crestere a ratei somajului – aspecte care pot fi extinse pana la final de an si pot avea o influenta si in anul viitor. Companiile nu vor mai investi, exporturile vor scadea si chiar daca guvernele vor incerca sa compenseze prin diverse masuri, sectorul privat va suferi. Sa nu mai adaugam faptul ca e posibil ca in toamna epidemia sa aiba recurente, ceea ce va impune carantina in anumite zone si va impiedica recuperarea economiei in ansamblu.   

Un report al McKinsey asupra scenariilor care urmeaza COVID-19 arata  in ce fel se estimeaza recuperarea si redeschiderea sectoarelor de business impactate direct de pandemie – industria comerciala aeriana ar incepe sa opereze din nou abia in trimestrul trei sau patru din 2020,  cu un impact care va fi recuperat in ani, din cauza costurilor fixe ridicate, pierderilor suferite in toate aceste luni, dar si din cauza retelelor logistice  (supply chains) care sunt profund afectate.  In ceea ce priveste transportul aviatic si posibilitatea de a calatori, putem sa ne asteptam ca vom incepe din nou sa putem face asta abia in primul sau al doilea trimestru al anului viitor – asadar ar fi bine sa regandim orice planuri avem pentru eventuale vacante de anul acesta. Industria de oil&gas este si ea impactata in mod indirect si excedentul de productie pentru care cererea este dramatic diminuata a determinat scaderi in venituri si de asemenea va pastra preturile foarte scazute pana in 2020, dupa cum mentioenaza acelasi raport al McKinsey. Alte industrii ca cele de automotive, retail, fashion, sunt asteptate sa se redeschida in trimestrul trei al acestui an, dar asta nu iseamna o revenire la normalul de dinaintea crizei, din cauza scaderii veniturilor, cresterii ratei somajului si implicit a scaderii puterii de cumparare.  

Astfel este posibil ca data fiind necesitatea interventiei guvernelor in recuperarea economiei, unele sectoare sa fie reglementate si asta sa aduca schimbari in modelul actual de business al unor companii. Sau poate ca economia de tip gig, cu posibilitatea de lucra remote si pe proiecte temporare, va genera schimbari la nivel legislativ in ceea ce priveste relatiile de munca. Dincolo a cauta solutii pentru situatia actuala in vedere asigurarii supravieuirii afacerilor, liderii din business traiesc sub presiunea de a imagina scenarii ale vietii dupa COVID-19, de a defini planuri si mai ales de a anticipa implicatiile pentru sectoarele din care fac parte.