Ne gasim pacea si echilibrul pe care le cautam in afara, doar uitandu-ne la noi insine in mod autentic

Cu cat trecutul nostru este mai traverasat de evenimente traumatice (pierderi, separari bruste, conflictuale, dureroase, boli), cu atat lumea noastra interioara este mai dizarmonica – cu alte cuvinte avem in noi niste parti traumatizate si niste parti sanatoase. Partile traumatizate se numesc in psihologie parti clivate (izolate cumva de ceea ce a ramas neatins din […]

Inapoi la radacini – sau drumul intre « Nu voi fi niciodata ca parintii mei » si « Sunt recunoscator parintilor mei »

Nu de putine ori imi este dat sa aud ca un mai mare echilibrul personal sau in relatiile cu ceilalti vine dupa ce ne-am iertat si integrat parintii. Pe seama relatiei cu parintii sunt puse adesea multe dintre blocajele, dezechilibrele si chiar tulburarile din viata noastra de adult.  Fara sa cataloghez ca diletanta aceasta perspectiva, […]

Copiii fericiti sunt oglinda parintilor fericiti. Despre a fi parinti, dincolo de traume, drame si sacrificiu

Exista credinta la nivel social ca parintii trebuie sa se sacrifice pentru copii, sa renunte la ei insisi si sa joace adesea rolul de victima. Stim oare insa, ce mostenire le lasam copiilor nostri prin jucarea rolului de sacrificant? Credem ca a sta adanciti in traumele pe care viata ni le-a ocazionat este cumva o […]

Dincolo de pierdere. Un nou inceput pe care putem doar noi sa ni-l daruim

Ce ramane dupa ce pleaca oamenii din viata noastra? Pierderile sunt inevitabile si separarile incep inca de cand suntem bebelusi – am putea spune ca se intampla inca de la nastere. Iesim din simbioza cu mama si patrundem in lumea exterioara care ne asteapata cu atatea provocari. Apoi, incet-incet ne separam de parintii nostri, pornim […]