Despre cautari si potential in profesie

Photo by bongkarn thanyakij on Pexels.com

Pe foarte multe canale, suntem invadati din ce in ce mai mult de propuneri de a ne face viata mai implinita. Pe site-urile de socializare, cele profesionale si nu numai, chiar si in mass-media se propovaduieste agresiv ideea de stil sanatos de viata, de a gasi echilibru si de a ne implini potentialul. Cu toate aceste aparente mijloace, mai mult sau mai putin accesibile, e nevoie sa recunoastem ca propria dezvoltare cade in responsabilitatea fiecaruia dintre noi.

In ceea ce priveste munca pe care o desfasuram, aceasta ocupa o mare parte din timpul nostru, chiar din viata noastra si se rasfrange asupra ariei personale. Petrecem foarte mult timp in cadrul unui job, dedicam atat de multa energie si de efort pentru a desfasura o anumita activitate si chiar pentru a obtine performanta si doar constientizarea acestui fapt ne face sa ne punem intrebarea daca este intr-adevar menirea noastra, daca valorifica intrucatva potentialul de care dispunem.

Inainte sa raspundem la aceasta intrebare, ar trebui sa ne cunoastem indeajuns de bine, sa ne stim capacitatile, aptitudinile, valorile pe care le impartasim, nevoile pe care le avem si doar dupa ce avem o imagine clara asupra acestor aspecte, putem raspunde. In afara acestor informatii, clarificari necesare si mult ajutatoare, plutim intr-o mare nebuloasa si e posibil ca o mare parte din energie sa mearga inspre o activitate pe care am ales-o doar in virtutea contextului sau sub influenta altora, bazandu-ne pe experienta lor.

E posibil sa fim in categoria celor care se devalorizeaza si astfel mereu sub-utilizeaza potentialul de care dispun, mereu vor putin, cauta putin si obtin la fel de putin. Acest lucru se intampla tocmai pentru ca acest potential inainte de a se manifesta are nevoie de confirmarea faptului ca este acolo. Fara sa te confrunti cu anumite situatii, poti doar sa speculezi ca te descurci sau nu intr-una dintre ele, sa traiesti intr-o iluzie mai mult sau mai putin frumoasa. Poate ca aceasta iluzie iti este construita de ceilalti semnificativi pentru tine (parinti, profesori, persoane importante mai ales la nivel afectiv) si pentru tine este confortabil sa crezi in ea.

Evident ca testarea iluziei (a te descurca intr-o situatie sau nu) implica sa treci la actiune, sa cauti acele contexte care sa iti permita testarea ei, sa incerci, chiar sa risti sa o demontezi sau sa o validezi. In cazul in care ai proceda astfel, adica ai trece la actiune, ai trai propriile experiente, ai trage propriile concluzii si ai descoperi lucruri despre tine, dincolo de modul in care te-au caracterizat ceilalti. Odata cu testarea in realitate a ceea ce se afla in mintea ta, imaginea de sine se imbogateste, stima de sine se transforma, afli lucruri noi.

Chiar daca afli despre tine ca nu reusesti intr-o anumita sfera, este important deoarece te scuteste de cautarile si eforturile pe care le-ai canaliza in aceasta directie. In cazul in care afli ca dispui de capacitatea necesara, ca poti obtine performanta, atunci este posibil sa fi descoperit o particica din potentialul tau. Da-mi voie sa afirm ca esti o persoana fericita, care a mai creionat ceva din identitatea ei si care poate sa investeasca intr-un scop.

Caci in cazul in care nu stiai, faptul ca ai un scop si ca dispui si de miloacele de a-l atinge (capacitati, aptitudini, deprinderi) te face un om mai motivat si implicit un om mai fericit, mai impacat cu sine, multumit de ceea ce obtine, nu doar stresat sa corespunda standardelor exterioare, sa se conformeze.