Avem nevoie de ritualuri si sa dam sens vietii noastre

Photo by Elly Fairytale on Pexels.com

Poate ca ritualurile ni se par desuete, chiar plictisitoare uneori si suntem mereu in cautare de nou, de ceva antrenant. Ritualul in sine este predictibil, este calm, este incarcat de o aura de magic si de sacru, indiferent ca vorbim de cele mai profane obisnuinte pe care le avem. Psihicul nostru percepe in mod magic faptul ca acestea se intampla – este ca si cum avem un reper de siguranta si de stabilitate care ne spune ca lumea va continua, ca este un loc sigur si cu sens. Atunci cand vedem ca totul pare la voia intamplarii, ca hazardul ne da vietile peste cap, avem nevoie sa introducem in viata noastra un ritual care sa aduca un plus de sens. Mintea are nevoie de predictibil, poate mai mult decat are nevoie de nou. 

Mai ales atunci cand circumstantele sunt schimbatoare sau dureroase avem nevoie sa trecem prin ele si sa le dam o semnificatie, astfel incat sa le intelegem. Relatiile de toate felurile, fie ca vorbim de relatia maam-copil sau de relatia indragostitilor, se construiesc prin ritualuri care ne fac sa intram in stari aproape de transa, sa depasim cotidianul. Ritualul este poate modul prin care oamenii reusesc sa transceanda lumescul, sa aceeada la ideea de ordine si de echilibru. Atunci cand renuntam la el, viata noastra devine ca a unui hamster in cusca. Suntem al fel ca Sisif care urca zilnic bolovanul pe munte, fara sa vada un sens si totusi o face pana la abrutizare.  

Ritualul inseamna a ne lua o pauza de la tutmultul vietii, a crea un spatiu pentru a reflecta, medita, trai constient. Traim in goana, alergam intr-una si uitam sa stam cu noi insine si cu ceilalti – sa avem un moment in care luam cina sau pranzul impreuna si asta sa se respecte cu sfintenie. Sa putem sa simtim pe deplin tihna de care avem nevoie dincolo de rumoarea cotidiana si de fuga continua in care suntem. Pana si aceste mici ritualuri de familie sau intre prieteni s-au disipat in vremurile noastre. Ne trezim cumva alienati, departe unii de altii, fara a vedea bucuria existentei care e din ce in ce mai anosta. Uitam sa ne reamintim ca doar noi suntem cei care putem sa construim un sens, sa cream o realitate din ceea ce exista literalmente.       

Ritualul este prin excelenta diferit de rutina, de obisnuinta, pentru ca el implica o relatie – fie ca este relatia noastra cu Divinitatea sau cu cei apropiati, sau cu noi insine. Tocmai faptul ca depaseste zona de material si implicit pe cea de comercial, ii confera o mare valoare pentru psihicul nostru. Nu degeaba in cazul tulburarilor de anxietate, persoanele care sufera pun in aplicare mecanisme de coping (dezadaptative de cele mai multe ori) bazate pe ritualuri. In incercarea de a-si reduce teama si de a-si creste sentimentul de siguranta, ele au nevoie sa capete cumva control asupra vietii lor. Cum ar fi daca atunci cand anxietatea ne creste la cote care ne destabilizeaza si ne afecteaza viata, sa cautam sa instituim ritualuri benefice, care aduc un plus de sens, ne linistesc si ne dau speranta. Putem avea un ritual prin care sa ne oferim mai multa grija si atentiei corpului nostru sau de ce nu, sufletului nostru. Meditatia, lectura, discutiile sau intalnirile cu un prieten in mod regulat, sunt adesea forme prin care ne cream o ordine in viata noastra, aducem coerenta intr-o lume fara sens, adesea haotica si care ne creeaza teama, ne angoaseaza.

Ritualul insemna sa ne oprim din goana nebuna in care alergam spre nicaieri, sa stam in tihna si sa contemplam clipa, sa fim atenti si prezenti, cumva intr-o stare aproape de transa, in care sesizam lucruri pe langa care am fi trecut ca pe pilot automat, sa fim in prezent, « aici si acum ». Starea de prezenta pe care ne-o faciliteaza ritualul este singura care ne face sa lasam deoparte grijile, durerile trecutului adesea, temerile legate de un viitor incert si sa apreciem ceea ce deja avem in prezent. Doar prin intermediul unei componente ritualice putem sa manifestam gratitudine cu adevarat fata de ceea ce exista in viata noastra si putem sa ne bucuram de ea, sa trecem de rolul unui simplu robotel care este agrenat in acest mare sistem numit « societate ».

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s